miercuri, 1 aprilie 2009

Despre lacrimi


Cu totii plingem. Regi de-am fi, si tot ne-ar curge lacrimi. Poate mai amare decit ale cersetorilor. Avem lacrimi de cind ne nastem si pina cind ne ducem. “Plingi, descarca-te!”, ne spun cei din jur. Si asa facem. Lasam lacrimile sa curga lin sau in suvoaie – le stergem discret, cu un virf de deget, le lasam sa se-nnoade in barbie sau le adunam in batiste. Zeci. Sau poate zeci de mii de batiste, intr-o viata de om.

Sint insa si oameni care nu pot plinge. Chiar si cind au inimile mistuite de durere, au ochii seci de lacrimi. Nu degeaba zic Sfintii Parinti ca “lacrimile sint un mare dar de la Dumnezeu!”. Si, ca orice dar, nu se da la toti. Dar si cind ni se da, trebuie sa stim sa-l cintarim bine, pentru ca nu toate lacrimile sint de la Dumnezeu. Mai face si satana cadouri din acestea, iar daca nu deschidem bine ochii s-ar putea sa confundam darurile si sa ne-nselam amarnic o viata-ntreaga, plus inca una - cea vesnica. Sa credem ca ne mintuim sufletele prin lacrimi cind, de fapt, noi le pierdem cu fiecare plinset. Iata ce zice Parintele Cleopa despre “felurile lacrimilor”, opt la numar:

“Sa iei aminte care lacrimi sunt bune, care sunt mijlocii si care sunt de la satana.
1. Lacrimile cele bune sunt cele din dragoste pentru Dumnezeu. Acestea ingrasa pe om, dau bucurii mari sufletului - ori de mananca, ori de nu mananca - daca plange, el este satul. Aceste lacrimi tin si de foame si de sete, si omul nu are suparare pe nimeni. Sufletul lui pururea se bucura, pentru ca are dragoste de Dumnezeu; acela ce are lacrimi din dragostea lui Dumnezeu. Auzi ce spune Sfantul Apostol Pavel: Bucurati-va, fratilor, si iarasi zic, bucurati-va !

2. Al doilea fel de lacrimi bune sunt cele care vin din frica lui Dumnezeu, dar acestea usuca pe om. Lacrimile care se nasc din frica lui Dumnezeu nu ingrasa, ci usuca pe om. Deci lacrimile cele mai bune sunt lacrimile care vin din dragostea de Dumnezeu.Omul plange si tot slabeste pentru ca lacrimile de acest fel se nasc din frica. El se teme de muncile iadului, se teme de Dumnezeu si din aceasta cauza plange mereu, si se usuca trupul lui chiar daca ar manca sau n-ar manca, de ar dormi sau de n-ar dormi. Aceste lacrimi au putere sa usuce firea omeneasca, din cauza scarbei pentru pacat, cum se usuca lemnul la foc.


3. Al treilea fel de lacrimi bune sunt cele ce se nasc din frica mortii si din frica judecatii. Cugetand omul cum va fi la moarte, cum are sa se chinuiasca, cat de greu are sa se desparta de trup, cat de greu va fi in ziua judecatii, cand va sta in fata a milioane de ingeri sa primeasca raspunsul hotararii, unde sa mearga, la bine ori la rau si, Doamne fereste, sa primeasca osanda vesnica. Deci si aceste lacrimi sunt bune.

4. Mai sunt lacrimi mijlocii, adica firesti, care nu-s nici bune, nici rele. Vezi ca mama plange dupa copil, copilul plange dupa mama, tata plange dupa baieti; sau plange unul dupa prietenul lui, ori plange sotia dupa sot. Lacrimi firesti sunt si cele din boala, din suferinta si din tristete.

5. Sunt si lacrimi care se nasc din slava desarta. Acestea sunt lacrimi rele. Omul plange pentru ca-i place sa-l vada altul. Mai bine n-ar mai plange, ca satana i-a furat aceste lacrimi.

6. Mai sunt lacrimi venite din manie. Ai vazut om, cand nu se poate razbuna pe altul, plange de ciuda. Atata ii este de necaz, ca nu poate sa se razbune pe celalalt, si plange de amaraciune. Acestea sunt si mai rele ca cele din slava desarta. Acestea sunt lacrimi ucigase si rele, pentru ca el plange si inima-i stoarsa de satana, incat izvoraste lacrimi de ura. Acestea sunt lacrimi foarte grele, foarte pacatoase, satanicesti.

7. Altul plange din dezmierdare. A avut prietenie cu o femeie sau cu altcineva si, cand isi aduce aminte de dansa, plange. Acestea sunt aduse de dracul desfranarii.

8. Mai sunt lacrimi rele, care se nasc din pagube. A pierdut omul bani sau casa; i-a luat pamantul si plange dupa avere. Aceste lacrimi sunt tot de la vrajmasul, pentru ca omul crede ca Dumnezeu nu are sa aiba grija de el.” (Parintele Cleopa - Despre felul lacrimilor)

Asa-i, oameni buni, plinsul de mila proprie, de nervi, de ciuda sau pentru fosti iubiti(e) nu-s pe placul lui Dumnezeu. Nici Iisus n-a plins, nu? Nici cind ii era mai greu si mai greu nu si-a plins de mila… Nu ne-a indemnat sa plingem, ci sa fim curajosi, cu scutul credintei in fatza:

"Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea." (Ioan 16,33)

Pina sa aflu despre felurile lacrimilor, multe greseli am facut si eu – nu zic ca nu le mai fac deloc, ci doar ca am invatat ca, orice s-ar intimpla, nu trebuie sa-mi pling de mila. Trebuie sa ma rog, iar daca e sa pling, sa pling pentru greselile mele si sa-mi cer iertare. Si sa ma rog, de ce nu, sa-mi dea Dumnezeu doar “lacrimi bune” si sa ma fereasca de cele paguboase pentru sufletelul meu.
Tu cind ai plins ultima oara?

26 de comentarii:

  1. Off ca tare mi-s sensibila si plang din orice, si tare nu e bine, acum am vazut! Dar a nu se intelege ca si des, multumesc lui Dumnezeu! Sunt oameni si oameni, cei tari, sau pe care nu-i ating nimic si cei ca mine, ce pun totul la suflet. Si stiu ca nu e bine deloc, dar daca asa e natura fiintei mele, ce sa fac? Ma descarc in modul asta atunci cand imi aduc aminte de cate ceva trist sau cand ma supara cineva. Sau de ciuda, pfiuu de cate ori nu am facut-o! Scrasnind din dinti.
    Si vii cu articolul asta care m-a mai luminat putin. Mamaia mea mi-a povestit prima data despre parintele Cleopa si de atunci am inceput sa il citesc. E ca o binecuvantare! Multe din lucrurile spuse de el ni se par imposibile pentru ca noi suntem oameni iar el a fost un sfant! Insa e bine sa ne indreptam acolo unde stim ca putem.
    Ultima data cand am plans? Nu mai retin, dar in mod sigur dintr-o prostie banala!
    Multumesc pentru clipele frumoase petrecute aici in casuta ta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mii de multumiri pentru ca-mi vizitezi cu drag casutza, Diana! Incerc pe cit pot si stiu eu mai bine sa fac frumoase, blinde si luminoase clipele pe care voi le petreceti aici, e mare lucru daca imi si iese - macar un sfert din cit incerc eu! :)
    Cit despre lacrimi si sensibilitate... draga de tine, cred ca arati ca un copilas frumos foc si bosumflat cind plingi! Cred ca tare dragalasa esti, dar... uite ce zice dragul de Cleopa! Nu-i de joaca nici cu lacrimile astea ale noastre! S-ar putea sa danseze ala cu cornitze pe linga noi, cind le varsam - si nu e o imagine prea atractiva, nu? :))
    Sa stii ca si eu, cind am citit prima oara ce zicea Parintele Cleopa am ramas interzisa: "Cuum? Adica nici sa pling n-am voie? Si aici trebuie sa fac diferente? Imposibil! Ce zice omul asta e de nefacut! Trebuie sa fii sfint, nu om!" Dar vorbele sale mi s-au lipit de inima iar, gindul mi-a intrat in cap, uite, si au trecut citiva ani... nu zic ca nu mai pling deloc, ca nu mi-s nici eu de fier :D, dar pot sa-ti zic cu mina pe inima ca nu mi se mai intimpla deloc des sa pling, si s-au schimbat radical si motivele. Totul e sa-ncepi, iubita mea, sa-ncepi sa mai pui frina, ca dupa ce ai pus tu prima caramida te-ajuta Dumnezeu, nu te lasa pe tine cu toata povara pe spinare! Uite, ce-ar fi, pentru inceput, sa nu mai plingi din lucruri banale? Eu sint convinsa ca ai reusi, si inca destul de repede! Pur si simplu, iti zici "Nu, nu pling! Nu vreau sa mai pling! Ma rog rapid, cu rugaciunea scurta si-mi trece! Si fac o cruce si sint mai tare - si nu pling!" Nu ti-o iesi din prima, dar ITI IESE, o sa vezi, si asta conteaza cel mai mult! Sa te-ajute Dumnezeu, iubita mea!:)
    Te las cu bine si... fara lacrimi pentru prostii si banalitati, draga mea Diana! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cat esti de scumpa si cum imi plac vorbele tale calde, nu ai idee! Sfaturi de la un om bun intotdeauna ti-e drag sa primesti. Si uite, invatam pana murim, chiar daca si lucruri simple ce credeam a le cunoaste. Insa, sunt mic, nu stiu nimic :)
    Da, asa o sa fac cu siguranta, Sofiana! Dar uite, de pilda si cand ma gandesc ca daca cineva drag mie nu ar mai fi, pe mine ma buseste plansu`, poate ai sa razi dar asa e! Nici macar nu ma pot gandi la asa ceva, chiar daca e inevitabil uneori sa nu iti fuga mintea, mai ales atunci cand esti departe si o fiinta draga sufletului e bolnava si are o varsta! Insa gata cu lucrurile triste, sunt tare si nu plang:) Nici nu am voie,mai ales ca sunt inconjurata numai de persoane minunate,putine ce-i drept :)
    Bravo pentru gandirea frumoasa care o ai si sunt sigura ca Dumnezeu e langa tine in orice faci! Il simt si aici in casuta ta frumoasa, si de asta mi-e atat de drag sa vin! Multe imbratisari iti trimit!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu rid, draga mea, cum sa rid de tine? Am zimbit doar, pentru ca si eu faceam la fel, inca din copilarie - iar fiintele dragi mie pentru care plingeam de ma zguduiam, gindindu-ma ca intr-o zi n-or sa mai fie, sint mamaia si tataia. Si nu, nu mai sint, s-au dus la Dumnezeu. Si mi-e dor de ei, da, mi-e dor sa-i iau in brate, mi-e dor sa le simt mirosul lor de batrinei, si da, imi dau lacrimile - si citeodata le las sa curga asa, linistit, pe obraji. Dar astea nu sint lacrimi rele, scumpa mea - plus ca le insotesc totdeauna de zimbet - e zimbetul impacarii si sperantei - e doar chestiune de timp pina cind ne revedem, nu? Eu stiu ca exista viata vesnica si ca ei sint deja acolo - nu pot eu sa-i pling pe ei ca sint la Dumnezeu, printre ingeri. Ei sint bine, eventual ei pling pentru noi, ca vad ca traim printre atitia demoni cu chip de om, in lumea asta salbaticita. Doar plecam, iubita mea, doar plecam - nu moare nimeni. Adoarme sau pleaca, dar nu moare. Si o sa ne reintilnim cu cei dragi si plecati mai devreme decit noi. Problema e sa ne-ntilnim toti intr-un loc, la verdeatza, in Rai, si nu in Iad, la smoala si la chinuri. Sa nu fie bunicii in Rai si noi la cazane :D Iar asta depinde de cum traim. Si traim cu atit mai frumos cu cit credem mai frumos si mai adevarat, cu traire sincera si fierbinte, nu calduta, ca e periculos cind credinta e caldicica, fiindca atunci te culci pe lauri si te lenevesti(nu tu, vorbesc la general:D
    Te-mbratisez si eu, cu mare drag! Esti un suflet frumos si deschis, sincer, asa simt eu. Sa v-ajute Dumnezeu, Diana draga mea, pe tine, pe sotul tau si pe toti ai tai dragi! Sa ne-auzim cu bine! Te pup :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Asa e, ai dreptate! Ce frumos spus, minunat! Multumesc din suflet pentru vorbele spuse din inima!

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar lacrimile de fericire, care vin cand nu-si au rostul? Atunci cand ti-e lumea mai draga, cand esti super fericita, cand te-nconjoara o stare de beatitudine...zbang nu mai vezi clar si ceva picura din ochisori... in ce categorie intra?

    RăspundețiȘtergere
  7. Ma gindesc asa, draga mea Diana Z.: daca sint lacrimi de fericire, inseamna ca ti s-a intimplat ceva minunat, nu? Lumea ta e mai frumoasa gratie unui eveniment anume, unul pozitiv. Iar daca asa stau lucrurile, pai nu se poate ca Dumnezeu sa nu aiba un amestec! Ca daca nu El, atunci cine? Chiar daca pare lucrare omeneasca, ea tot dumnezeiasca e, dar nu vedem noi toate itzele :) Asa ca, in mijlocul fericirii, eu i-as multumi pentru ca a lasat sa mi se intimple ceva minunat si, daca mi-ar da lacrimile in acel moment, cred ca ar intra la prima categorie. E cea mai inalta :)
    Bine-ai venit, Diana Z.! O sa-ti zic asa, ca sa nu va-ncurc, ca sinteti doua Diane! :D
    Ta las cu bine si te mai astept oricind vrei tu sa vii, draga mea! Si eu am inceput sa bat cu drag cararea catre casuta ta vituala - am gasit o lume frumoasa si apetisanta, pe deasupra! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Treptele rugaciunii sau mai bine zis cunoasterea de sine prin El...fiecare postare de aici este o treapta prin care ajungem mai aproape de ceea ce suntem in strafundul nostru. Cu fiecare intrebare bine pusa, cu fiecare scormoneala dupa Adevar, fiecare gand spus cu voce tare de catre unul ca parintele Cleopa sau Nicu Steinhardt ne pune sa ne gandim la ce suntem, de ce suntem, de ce plingem, de ce reactionam frumos/urit fata de oamenii din jurul nostru si cred ca ne duce mai aproape, cu o treapta sau doar cu o jumatate de treapta mai aproape de El. Cred ca cu fiecare intrebare, cu fiecare scormoneala pentru a afla mai mlte ajungem sa ne cunoastem. Daca intrebarile sunt puse cu buna credinta, daca nu ne ascundem dupa caisii si daca credem cu toata puterea sufletului nostru in Doamne Doamne atunci vom reusi sa fim oameni.

    Nu pling usor, nu am plins niciodata usor...asa se spune, nu?! Stiam, intuitiv ca exista lacrimi adevarate si lacrimi false asa cum exista buna credinta si falsitate. Cred ca de multe ori plingem cu lacrimi care nu sunt rele, dar nici bune, neaparat, mai repede inofensive. cred ca plingem pornind de la sentimente puternice din viata de zi cu zi. Mie mi-au dat lacrimile la gandul ca va veni o zi in care mama si tata nu vor mai fi aici cu mine...pot spune, cu mina pe inima ca mi-e frica de momentul acela. Cu mintea ma pot gandi, deci rational, ca e normal ca ei sa se duca la ceruri, cindva. Acolo ii asteapta bunicii mei si toti prietenii si rudele care au plecat mai devreme ca ai mei. Dar din suflet nu pot trece peste acest gand, peste suferinta ca ei vor pleca. Suferinta este a mea si nu alor. Stiu ca ei se vor duce la mai bine, dar lacrimile mi se preling pe obraz. Altfel, nu-mi aduc aminte cind am plins ultima data.

    RăspundețiȘtergere
  9. Ai pus problema foarte vizual, draga mea, pomenind de "treptele rugaciunii", numele blogului meu! Cind am citit ce-ai zis tu, am avut o imagine cit o mie de cuvinte: Muntele. Cu trepte. Un Munte cu trepte!!!! Tot ca sa ne fie mai usor sa-l urcam, adica, pentru ca pieptis n-am putea sa-l escaladam vreodata! Fabuloasa perspectiva! Multumesc, multumesc, multumesc, pentru ca tu mi-ai inspirat-o, draga de tine! :)

    Lacrimile de care povestesti tu, Irina draga, intra la "lacrimi firesti", nr.4. Le avem cu totii, nu lor trebuie sa le punem "interzis", ci celor care vin de la 5 incolo - alte 4 categorii de lacrimi, cele urite Sfintilor si lui Dumnezeu. Si mai urcam un pas. Pe Muntele cu trepte.

    Sa te priveasca Dumnezeu cu drag, scumpa mea, si sa te binecuvinteze, ca ai o inima mare tu acolo, care bate tare-tare, aproape c-o aud de-aici! :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Draga mea,draga... Am avut calculatorul virusat de ieri de la pranz si pana acum...Indata ce l-am remediat,am intrat fuga-fuguta la tine!Daca postasei ceva si eu nu stiam??Abia asteptam sa reintru in starea aia de bine in care m-ai primit din prima clipa!!Tema e super si-mi dau seama ca oricat am citi,tot nu putem cuprinde toata informatia de care avem nevoie.Sofi,cine-a crescut cu bunici macar pentru o perioada de timp,are sufletul construit intr-un anume fel si se vede!Cred ca viata la tara e mai aproape de Dumnezeu!Nici eu nu-i mai am dar sunt in sufletul meu!Ei m-au invatat sa ma rog,ei au pus temelie drumului meu...Acum lucrurile stau cu totul altfel,copiilor li se par plictisitori si invechiti bunicii...Au alte "alternative" sa fie cool!!E-adevarat ca traim vremuri tulburi dar tocmai de-asta atentia noastra trebuie sa fie maxima,cautand sa facem uz de tot ce-am invatat bine,sa fim receptivi la tot ce ne-ar putea imbogati spiritual(pt ca asta e ce conteaza!).Uite,draga mea,am sa-ti spun ce m-a mai ajutat pe mine mult...Si poate fi o pista buna si pt altii.De 12 ani citesc Formula As.In 12 ani am invatat enorm!!E singulara prin bunul simt cu care trateaza totul!Paginile de spiritualitate sunt hrana duhovniceasca!Nu sunt comentariile lor ci interviuri cu Sf.Parinti,etc.Cei care stiu despre ce vorbesc,pot confirma sau infirma..Cred ca si Diana stie ce spun!si mai ales tu,draga mea!Sa ne straduim un pic sa pricepem!Unul dintre lucrurile minunate pe care le-am invatat acolo e ca putem ajuta si altfel,fara bani.Erau uneori cazuri coplesitoare care cereau sprijin de orice natura... dar am invatat ca putem ajuta mult - rugandu-ne pt ei!Este prima optiune si daca toti cei ce citesc am face asta...ar fi greu de crezut sa nu se schimbe ceva!Cred ca se activeaza energii pozitive care ajung mai repede la Dumnezeu,asa cred eu...Cat despre rugaciuni,am inteles multe citindu-ti straduinta de-aici!Sunt un om care plinge,de ex.,cand citeste cazurile alea de care pomeneam,cand dau in floare pomii primavara,cand imi vin randunelele in fiecare an de peste mari si tari(asa de tare le iubesc!),cand ma uimesc primii ghiocei cu taria lor nemaipomenita dar atat de fragila de-a patrunde crusta pamantului inghetat bocna si-apoi pe cea a zapezii,ma emotionez pana la lacrimi de multe,multe ori.Chiar si cand citesc ceva frumos...Se spune ca esti slab de inger,in popor,dar nu prea inteleg.As vrea sa fiu mai puternica dar nu-mi iese...Nu poti fi nici de piatra,nu-mi inspira incredere cei care nu pot fi "atinsi" emotional. ..Mi-au dat lacrimile cand mi-ai facut urarea de binecuvantare!Cred ca esti singura care a avut netarmurita bunatate sa faca asta pt mine,o persoana straina...Ai facut-o dezinteresat si din suflet...Asta inseamna sa-ti pese,sa nu-ti fie indiferent omul venit la tine dupa o dara de lumina!!Sunt oameni apropiati carora le e greu sa-ti ofere si-o cana cu apa,ce sa mai vorbim de vreun ajutor...N-am cuvinte sa-ti multumesc dar rasplata ta e sus,la El.Sa ma ierti ca mi-am permis sa scriu asa mult..!Am facut-o din suflet,asa cum astept sa te citesc!Sper sa nu deranjez pe cineva si...te sarut pe sufletelul ala bun!! Rodi

    RăspundețiȘtergere
  11. Rodi, ma impresioneaza ce-mi spui - tu ai strins deja mult pe drumul credintei, iubita mea! Altfel n-ai simti asa, n-ai vorbi asa. Imi creste inima citind ce scrii, n-am cuvinte sa-ti zic cita bucurie mi-ai facut, draga mea! Sa te-ajute Dumnezeu sa faci toti pasii pe care te straduiesti atit de frumos si de sincer sa-i faci! Iar lacrimile tale nu sint ale unui om "slab de inger", Rodi, sa n-ai indoieli - astea-s lacrimi din dragoste de Dumnezeu, din iubire si emotie pentru marea si frumoasa Creatie pe care ne-a daruit-o. Nu a plasmuit atita frumusete ca sa trecem fluierind, ca orbii, pe linga ea, ci pentru a nu uita Admiratia. E o indatorire, o porunca si nu o recomandare sa admiram ce ne-a dat, toata minunea, tot simburele divin din natura si din oameni. Sa respiram frumosul dar si sa stirpim uritul, raul, nedreptatea, minciuna - si asta e tot o indatorire, sa nu stam ca timpitii numai in admiratie, ci sa luptam contra uriciunii si contra pustiirii sufletelor! Iisus a murit pe cruce ca sa ne arate si cum sa admiram, dar si cum sa luptam! Of, draga mea, miere sint pentru suflet discutiile noastre - iti multumesc ca imi treci pragul cu drag si esti invitata mea sa scrii cit de mult poftesti. Despre Dumnezeu oricum vorbim prea putin, oricit de mult am vorbi. Te-mbratisez cu toata caldura, draga mea, sa-ti vegheze ingerii noptile si sa-ti calauzeasca pasii in toate zilele! :)

    RăspundețiȘtergere
  12. multumesc pt vizita! Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  13. Si eu multumesc, draga Ana! Si Dumnezeu sa te-ajute! Pe tine si pe noi toti! :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Imi e tare,tare dor de tine,Sofi!!!!!!!!! Imi lipsesti!!!!!!!!!! Sper din suflet sa fii bine!! O sa trec pe-aici si mai tarziu...Te sarut!!!
    Rodi

    RăspundețiȘtergere
  15. Ce-i cu tine? Esti bine? Ne vor lipsi cuvintele tale bune pt sarbatoarea de maine! E ingrijoratoare lipsa ta! Acum este noaptea sfanta la catolici,deja vad la tv slujba de Pasti...Noi mai avem o saptamana si te-asteptam... Sa-ti fie bine,Sofi si-o zi de Florii asa cum ti-o doresti tu!!!! Senin sufletesc iti doresc!!!
    Rodi

    RăspundețiȘtergere
  16. Esti ca o mamica grijulie, draga mea! M-au miscat ingrijorarea ta si dorul tau, Rodi. Dar vreau sa te linistesc neintirziat, sint nu bine, ci foarte bine, numai ca am o mie pe cap - s-au aglomerat toate si, of, nu mi-au mai lasat vreme sa respir si aici, in scris, pe dragile trepte ale rugaciunii. Abia astept sa ma revansez pentru absenta - de miine intru intr-un ritm mai normal si o sa vorbim in tihna, draga mea! Pina atunci, te las cu bine, Rodi, gindindu-ma cit de frumos si de senin trebuie sa fi sarbatorit si tu, ca si mine, Floriile! Doamne-ajuta! :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Sunt Floriile!!!!! Un gand bun pt tine!!!!!!!
    Rodi

    RăspundețiȘtergere
  18. PASTI FERICIT,SOFI !!!!!!!!!!!
    Rodi

    RăspundețiȘtergere
  19. Hristos a inviat! Lumina sfintei Invieri sa iti calauzeasca pasii in viata! Te imbratisez, draga mea Sofiana!

    RăspundețiȘtergere
  20. HRISTOS A INVIAT !!!!!!!!!
    Rodi

    RăspundețiȘtergere
  21. Adevarat a-nviat, dragele mele Rodi si Diana! Sa aveti o Saptamina Luminata binecuvintata de Dumnezeu si ocrotita de toti oamenii din jurul vostru! Va pup si va-mbratisez, cu drag si cu gind bun! :)

    RăspundețiȘtergere
  22. Hristos a Inviat !
    Te asteptam cu drag !
    "Iubire, bibelou de portelan" ! Ochii care nu se vad, se UITA ! A trecut o luna !
    ADEVARAT A INVIAT !

    RăspundețiȘtergere
  23. Am ramas fara cuvinte.Niciodata nu m-am gandit la toate aceste lucruri.Îţi mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  24. sofiana, din cat am citit io aici la comentarii pari o persoana foarte inteleapta si ai stilul asta de a incuraja pe altii , mi se pare de-a dreptul splendid,,,,,,foarte rar mi dat sa intalnesc persoane de acest gen,,,,,,

    RăspundețiȘtergere
  25. Mulțumesc, Vassy, dar nu sunt ”foarte înțeleaptă”, cum zici tu. Sunt prea tânără pentru asta, deocamdată :)
    Mă bucur însă că îți place ce ai găsit aici, ca stil, ca ton, ca abordare. Încerc să construiesc răspunsuri potrivite atât pentru întrebările și frământările oamenilor, cât și pentru o viziune ortodoxă coerentă și neforțată.
    Te mai aștept, cu mare drag. O zi frumoasă îți doresc! :)

    RăspundețiȘtergere
  26. Miki, nu știu cum de s-a întâmplat să nu văd cometariul tău atâta vreme, draga mea. Iartă-mă. Sper să afli că ți-am răspuns, chiar dacă delay-ul e colosal...
    Mă bucur din toată inima că ai găsit o temă de gândire aici, una care să-ți urce sufletul și mintea cu o treaptă mai sus decât erau deja.
    Și eu îți mulțumesc. Toate cele bune! :)

    RăspundețiȘtergere